La un pahar de vin, cu cofondatorul Cramelor Békési

1. În ultimul timp, am remarcat că tot mai multe persoane se îndrăgostesc de arta vinului și doresc să îi înțeleagă tainele mai bine. Cum explicați creșterea numărului pasionaților de vin în România?

În România, chiar este foarte vizibilă tendința de creștere a consumatorilor responsabili de vin – iar noi asta încurajăm: arta și cultura vinului, precum și consumul responsabil. Vinul este o artă, iar crama noastră, una tip boutique, s-a născut din această convingere. Producem vinuri premium, ce sperăm să ajungă în paharele celor care vor să înțeleagă vinul mai bine și doresc să se bucure de fiecare înghițitură.

2. În acest caz, este calitatea cel mai important criteriu de selecție a vinului, în rândul consumatorilor?

Pentru cunoscători, cu siguranță. Totuși, încă există o pondere mare a consumatorilor care au drept criteriu de alegere a vinului prețul acestuia, ceea ce nu este de neînțeles, având în vedere puterea de cumpărare din țara noastră. Însă, merită menționat că vinul este singurul aliment cu memorie. Și da, vinul reprezintă un produs alimentar. El se naște, trăiește și, la un moment dat, moare. Iar consumatorii ar trebui să aibă în vedere acest aspect. 

Astăzi, o sticlă de vin goală, care are dop, etichetă, sigil, autorizație și toate elementele prevăzute de lege, costă 5 lei. Deci, dacă observați în magazine sticle de vin care costă 12 – 15 lei, acestea fiind purtătoare de TVA, adaos comercial, taxe de marketing, transport și manipulare, trebuie să ne punem o întrebare: Ce se află în acea sticlă? Poate o licoare cu urme de struguri, însă nu vin.

Mai există o categorie de consumatori care atunci când aleg un vin își doresc, pur și simplu, ca acesta să fie dulce. Însă, vinul recomandat de experți este cel sec, eventual demisec – în cel de-al doilea caz este vorba tot despre un vin sec care, datorită concentrației de alcool mai ridicată, ne păcălește papilele gustative și îl percepem ca pe un vin demisec. 

3. Cum rămâne cu vinul dulce?

Există anumiți struguri care pot fi vinificați în vin dulce, utilizând diverse procedee: coacere prelungită, stafidire etc. Dar nu trebuie să existe zahăr adăugat. Dacă vă doare capul după consumul de vin, nu dați vina pe sulfiți. Zahărul este vinovat – acesta nu are ce căuta în vin.

4. Dvs. când ați devenit din pasionat de vin, producător de vin și cum s-a întâmplat acest lucru?

Familia noastră cultiva viță de vie încă înainte de vremea comunismului, iar după anii ‘90, când s-au restituit terenurile viticole proprietarilor de dinainte de colectivizare, am primit și noi un teren pe care se afla viță de vie Muscat de Hamburg. Astăzi, conform legislației, nu se mai poate vinifica, dar este un soi de masă extraordinar. 

La vremea respectivă era deja o plantație veche, de peste 30 de ani. Vrând, nevrând, a trebuit să vinificăm cu dotările de care dispuneam și care erau extrem de rudimentare. Eu aveam 14 – 15 ani și eram obligat să particip la aceste lucrări, ca să îmi ajut familia, însă nu îmi plăcea deloc. Nu găseam strop de eleganță sau farmec în această activitate. 

Lucrările se executau în cea mai mare parte manual, mecanizarea fiind aproape inexistentă. Când am început, săpam între rânduri cu carul. Dar, anii au trecut, iar tatăl meu a început să viseze la o plantație modernă, la standarde înalte. Pe de altă parte, după ce am împlinit 30 de ani, având contact cu tot mai multă lume pasionată de vin, am început și eu să mă îndrăgostesc de arta vinului. 

5. Cum a început efectiv povestea Cramelor Békési?

În 2014 – 2015, am aflat că există posibilitatea de a atrage fonduri pentru înființarea unor plantații, prin Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole. Așa că am pregătit terenurile aferente și, în 2017, am început înființarea unei plantații de viță de vie de 1 hectar și jumătate, în satul Vaida, comuna Roșiori, din județul Bihor, conform ultimelor standarde. Am beneficiat de finanțare parțială de la O.N.V.P.V. și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. 

6. Câte vinuri aveți, în prezent, în portofoliu și care sunt caracteristicile lor?

Muscat Ottonel, Fetească Regală, Merlot și Fetească Neagră. În 2021, am mai plantat încă un lot cu Sauvignon Blanc și Syrah, însă pe acestea nu le vinificăm, încă. Suntem una dintre puținele crame – cred că există 5 în toată țara – care vinifică în sec Muscat Ottonel. 

Soiurile Muscat Ottonel și Fetească Regală sunt specifice zonei noastre. Înainte de revoluție, în Bihor erau peste 700 de hectare de Fetească Regală, iar astăzi mai sunt vreo 40 de hectare, dintre care unul am eu. E păcat, deoarece este un soi sublim, cu care am luat doar aur, anul trecut, la competițiile la care am participat.

Muscat Ottonel, vinificat așa cum îl vinificăm noi, este un vin la care nu te aștepți – extrem de fructat, plăcut și băubil. Un vin de vară, de piscină, așa cum obișnuim să îi spunem. Merlot este un soi internațional, foarte iubit, ce se comportă excelent în zona aceasta, iar Fetească Neagră, care reprezintă cartea de vizită a țării noastre și bate orice vin roșu din Europa, este extraordinar. Păcat că nu este la fel de cunoscut cum sunt strugurii vinificați în roșu de la nivel internațional.

7. După ce metode sunt produse vinurile dvs.?

Folosim proceduri destul de moderne. Ne-am echipat crama cu toate echipamentele de care aveam nevoie. Plantația de viță de vie pe care o deținem este la standarde europene, ba chiar una dintre cele mai întreținute din județul Bihor. Tatăl meu are cel mai important rol, de aceea poza lui nu avea cum să lipsească de pe etichetele noastre. 

Culesul se face în lădițe mici, de 15 – 16 kg, fără să stresăm strugurii, dimineața devreme, manual. Apoi, ajung în crame, unde sunt răciți, iar ulterior la desciorchinare și într-o presă modernă. După aceea, sunt feriți de oxigen și nu mai au parte de contact uman. După presare, intră direct în bazinele de vinificare, la temperatură controlată, apoi în bazinele secundare de vinificare, după care la păstrare. Mai urmează niște etape standard, ca în final vinul să intre în posesia clienților noștri, adică HORECA, respectiv să ajungă la turiștii care participă, la sfârșit de săptămână, la evenimentele oenoturistice pe care le organizăm.

8. Ce calități are un vin bun?

Cel mai bun vin este cel care îți place ție. De asemenea, este vinul pe care îl bei cu prietenii tăi. De multe ori avem acces la un vin foarte bun, corect executat și scump, însă îl bem într-un anturaj care nu ne încântă, motiv pentru care nu apreciem vinul respectiv. Alteori, bem un vin local la carafă, adus direct din cramă, pe care îl savurăm relaxați, într-o atmosferă plăcută, cu oameni dragi nouă și etichetăm produsul respectiv ca fiind cel mai bun vin pe care l-am băut vreodată. Însă, trebuie să fie un vin corect. 

Sunt extrem de motivat să promovez vinurile produse în cramele locale, dar în cramele locale care fac eforturi de a deveni autorizate și care garantează securitatea alimentară publică. 

9. Care sunt cei mai fini degustători de vin?

Doamnele și domnișoarele, deși poate au o experiență în calitate de consumatoare de vin mai restrânsă decât majoritatea domnilor, apreciază vinul într-un mod particular, întrucât sunt mai familiarizate cu miresmele specifice plantelor aromatice și condimentelor. 

Când îi invit pe turiștii noștri să închidă ochii și să deguste un anumit vin alb, ele sunt primele care identifică notele de soc, de exemplu - pe Valea Ierului, din Biharia și până în Valea lui Mihai, există mult soc, iar albinele își fac treaba și vinurile noastre sunt principalii beneficiari. Persoanele de sex feminim sunt extraordinar de pricepute și la identificarea acordurilor de fructe roșii, condimente, caise etc.

10. România are un loc decent pe lista țărilor producătoare de vin?

România este una dintre cele mai importante țări producătoare de vin, însă numai 4% din ceea ce producem ajunge la export, din cauza lipsei de relații comerciale și a absenței promovării. Există și crame care au înțeles importanța promovării, de exemplu Recaș – exportă peste 40% din ceea ce produc. 

Vinurile românești sunt apreciate la nivel internațional, doar că nu avem pârghiile necesare pentru a ajunge să le exportăm. În plus, acestea sunt nișate, nu pot fi puse pe aceeași poziție cu vinurile chinezești, care se vând cu 2 euro per litru. Trebuie să țintim o altă piață. 

Interesant este că atât în Franța, cât și în Italia a scăzut consumul de vin, deoarece alte băuturi au căpătat popularitate. De asemenea, a apărut vinul fără alcool, realizat prin osmoză, care este extrem de căutat în ultima vreme. 

11. Românii consumă vin românesc?

Într-o oarecare măsură, dar ne lipsește patriotismul local. Însă, acela sănătos. Mi-ar plăcea ca în unitățile de alimentație publică din țară să găsim în primul rând vinuri locale, specifice regiunii viticole din zona respectivă, secundar – alte vinuri din România și doar terțiar – vinuri din străinătate.

12. Ce particularități ar trebui să aibă zona în care se înființează o podgorie, în ceea ce privește solul, lumina etc.?

Dacă cineva vrea să înființeze o podgorie, persoana respectivă trebuie să fie, în primul rând, foarte ambițioasă. Șansele de a te îmbogăți din această activitate sunt foarte mici. În schimb, satisfacțiile de ordin emoțional vor fi deosebite. Și asta se poate reflecta asupra familiei și prietenilor, respectiv a societății. La rentabilitate ne putem gândi după minim 5 ani. În primii 2-3 ani, nu produci. De altfel, vița de vie este cu adevărat prolifică începând cu al 7-lea an de la sădire. La maturitate, sistemul radicular al plantei ajunge până la 14 metri adâncime, ceea ce îi permite să își extragă toți nutrienții de care are nevoie. 

Viței de vie îi plac zonele deluroase, cu o anumită înclinație, înalte. Necesită umiditate în prima etapă, după care soare din plin. Dacă sunteți atenți, veți observa că și în perioadele secetoase, vița de vie este tot verde. Tocmai pentru că are rădăcinile atât de adânc înfipte în sol, poate să își extragă apa de la mare adâncime. 

Sigur, trebuie să beneficieze de lumină din plin. Încălzirea globală, deși ne sperie pe toți, a venit și cu niște avantaje pentru producătorii de vin, deoarece deja avem peste 160 de zile de soare cu an, ceea ce este fantastic. Acum 10 ani, în județul Bihor, aveam 130 – 140 de zile cu soare într-un an, ca să vedeți diferența. Iar mai mult soare, mai mult zahăr. Mai mult zahăr, mai mult alcool. Mai mult alcool asigură un vin de o mare mare calitate. Însă, nimic nu se întâmplă fără voia lui Dumnezeu!

13. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă producătorii de vin autohtoni?

În primul rând, lipsa resursei umane, și asta o spun inclusiv în calitate de director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor. Din acest motiv, am încercat să mecanizăm și să automatizăm tot ce se poate. Astăzi, în plantație lucrează tatăl meu și cu mine, iar copiii mei mă ajută la îmbuteliere. 

Totuși, anumite lucrări se fac manual. Tăierea, pe care o realizăm în ianuarie – februarie, reprezintă un exemplu în acest sens. De asemenea, prima legare o efectuăm manual. Desigur, și culesul. 

Întreținerea viței de vie este o altă provocare, la care se adaugă investiția financiară, ce nu este deloc modestă. Însă, să păstrezi via sănătoasă este obligatoriu, deoarece cel mai bun vin se obține din struguri sănătoși. Bifarea obligațiilor legale și desfacerea, care presupune poziționarea corectă a produsului pe piață, respectiv diversificarea portofoliului de clienți, completează această listă. Nu în ultimul rând, este o provocare să păstrezi standardele. 

De aceea, nu recomand neapărat această activitate oamenilor comozi sau care au multe îndatoriri, celor care au copii mici, nu pot să își petreace diminețile în vie, nopțile, serile și toate sfârșiturile de săptămână. În plantație, trebuie să intervii atunci când este nevoie. Dacă există o ploaie acidă, de exemplu - noi chiar avem niște stații meteo cu care măsurăm diverse aspecte - intervenim imediat, altfel producția poate fi compromisă. 

14. Cum se obține vinul rosé?

Vă mărturisesc că vinul rosé nu este preferatul nostru, al viticultorilor, pentru că, în trecut, acesta se obținea din strugurii roșii care nu se pretau pentru vinul roșu, deoarece nu erau suficient de calitativi. Lucrurile s-au schimbat și vinul rosé a intrat în tendințe. Acesta este, în prezent, produs din struguri roșii premium, pe care îi lăsăm la macerat puțin, 40 – 60 de minute, astfel încât culoarea pe care o capătă să nu fie foarte intensă, dar intensitatea gustului și aromei să fie consistentă, ceea ce este destul de dificil. Practic, procesăm struguri roșii după tehnologia de prelucrare a strugurilor albi. Deci nu, nu se obține din amestecul vinurilor roșii și albe. Acest lucru este interzis, cu excepția unei regiuni din Franța. 

15. La ce temperatură se consumă vinul?

Vinurile albe se consumă la temperatură joasă, 8 - 10 grade Celsius, vinurile rosé la o temperatură ușor mai ridicată, iar cele roșii la temperatura camerei. Însă, este vorba de temperatura camerei din 1800, adică 16-18 grade Celsius. Vinurile noastre roșii, fiind foarte fructate și vinificate la o temperatură controlată mică, cu extragere lungă a taninului, se pot servi și vara, la temperaturi chiar mai joase, 14 – 15 grade, devenind ușor băubile.

16. Cu ce alimente recomandați consumarea vinurilor pe care le produceți?

Vinurile albe merg excelent cu cărnuri albe, vinurile rosé cu carne o idee mai consistentă, cum ar fi curcan sau rață, iar cele roșii cu cărnuri mai grele - porc, însă mai ales vită. Dar, eu vă îndemn pe toți să asortați vinurile așa cum vă place. De exemplu, atunci când am început să organizăm evenimente, le asiguram clienților și turiștilor brânzeturi franțuzești și italiene, însă am simțit că nu fac cea mai grozavă pereche cu vinurile noastre, motiv pentru care am apelat, ulterior, la un producător de brânzeturi local autorizat și au ieșit niște asocieri foarte plăcute. Nu trebuie să imităm tot ceea ce vedem în exterior. Putem învăța și ne putem inspira, însă este important să ne găsim propria identitate. 

17. Sunt importante paharele din care se bea vinul?

Papilele gustative pentru receptarea gustului specific vinului alb se află în spatele cerului gurii, deci paharul trebuie să canalizeze vinul în acea direcție. Papilele gustative pentru receptarea gustului vinului roșu pe află în lateral, de aceea paharele trebuie să aibă o deschidere mai mare. Aceste detalii nu sunt nesemnificative și nici nu denotă extravaganță, ci chiar sunt indispensabile unei experiențe complete, reușite. 

18. Practicați și turismul viticol. De ce fel de experiență pot beneficia turiștii care apelează la Woywoda Turism?

Organizăm evenimente de oenoturism, mai exact asigurăm tururi prin plantația de viță de vie, pornind de la pensiunea noastră. Deplasarea o facem în stil mare, cu caleașca trasă de un ATV. În sat, aceasta a primit porecla de papamobil, spre amuzamentul nostru. În plantație, avem un punct de observare la înălțime, extrem de instagramabil. După ce ne fotografiem acolo, venim până la crama tehnică, pe care o și vizităm și unde facem schimb de informații. Ulterior, ne deplasăm în trezorul de vinuri după model francez, ce datează din 1868. Acolo și facem degustarea de vinuri pentru grupurile mai mici și apoi ne deplasăm, din nou, la pensiune, unde continuăm seara în compania vinurilor care ne-au plăcut cel mai mult. 

Evenimentele acestea au o importantă componentă distractivă, însă și una informativă, de artă și civilizație a vinurilor.