În dialog cu psihologul Maria Petruș: Plantele ca terapie naturală pentru minte și suflet

1. Diverse studii internaționale au arătat că cei care locuiesc într-un cartier cu multă verdeață sunt mai relaxați. Cum se explică acest lucru?

Studiile arată corelații puternice între accesul la spații verzi și bunăstarea psihică a locuitorilor, un nivel (ceva mai) scăzut de stres și chiar o creștere a activității fizice. Au fost raportate niveluri crescute de dopamină și serotonină (celebrii hormoni ai fericirii) la indivizii expuși constant unor spații verzi.

De ce? De câteva sute de mii de ani, specia noastră are o oarecare tradiție în a trăi în mijlocul naturii. De-a lungul evoluției noastre ca specie, de la oamenii peșterii, până la strănepoții lor utilizatori de TikTok , ființa umană s-a cam bazat pe natură pentru a-și îndeplini nevoile bazale - apă, hrană, adăpost, apărare, vindecare diverselor afecțiuni fizice etc. Conexiunea noastră înnăscută cu natura s-a dezvoltat ca un mecanism de supraviețuire. Nu poți să ștergi asta așa de ușor din genele noastre. 

Ca urmare, corpurile și mințile noastre tind să se liniștească la contactul cu verdele naturii. Ceva din noi spune: ,,Sunt în siguranță. În acest loc, am tot ce-mi trebuie.”

2. Considerați că grădinăritul ar putea contribui la obținerea unui echilibru emoțional?

Pentru oamenii pasionați, grădinăritul poate fi o resursă bună de ,,recalibrare emoțională”. În comunitatea profesională circulă o anecdotă despre Milton Erickson, supranumit ,,părintele hipnoterapiei”, care a tratat depresia și singurătatea unei doamne, indicându-i să crească în zeci de ghivece floarea ei preferată: violeta africană. Când plantele ajungeau la maturitate, doamna trebuia să ofere o parte dintre ele cunoscuților din comunitatea sa, în momentele foarte fericite (nunți, botezuri, aniversări) sau foarte triste (boli, decese, pierderi) din viețile acestora. Această activitate i-a redus doamnei stările depresive și i-a adus o mulțime de prieteni. 

Terapeutul a adus două justificări pentru opțiunea sa neconvențională de ,,tratament”. Prima – violeta africană este o plantă foarte pretențioasă, care necesită multă îngrijire calificată pentru a supraviețui; gestionarea unor zeci sau sute de astfel de flori presupune o muncă zilnică susținută. Astfel, doamnei nu-i mai rămânea prea mult timp pentru a se gândi la tot ce nu mergea bine în viața ei. 

Un alt motiv, cel mai important, a fost identificarea unei zone de activitate pentru care ea încă mai avea o scânteie de energie, în ciuda simptomelor depresive, și i-a dat ca sarcină să extindă acea scânteie cu scopul de a-și redobândi energia pe toate celelalte paliere ale vieții. Cel de-al treilea motiv, spunea el, a fost faptul că gesturile galante tind să trezească în destinatar un sentiment de simpatie la adresa ta; iar ea avea nevoie de prieteni. 

În prezent, există o mulțime de studii care atestă o legătură cauzală între grădinărit și îmbunătățirea capacității de concentrare, reducerea nivelului de stres și a anxietății. Bonus, este o activitate care susține sănătatea fizică, prin elemente precum: expunerea la lumina soarelui și la aerul proaspăt, exercițiu fizic, ingestia unei hrane de calitate superioară etc.

3. Însă, în ce măsură se poate conta pe plante pentru ameliorarea anxietății sau a depresiei?

Depresia și anxietatea de intensitate clinică necesită, în general, intervenție psihoterapeutică și/sau medicamentoasă pentru a reda funcționalitatea indivizilor cât mai rapid. Pe de altă parte, este rezonabil să afirmăm că prezența unor plante vii în mediul unei persoane care se confruntă cu astfel de provocări poate constitui o resursă în stabilizarea stării sale. În concluzie, aș spune că plantele, singure, nu pot să vindece definitiv simptomele de anxietate sau de depresie, dar pot face parte din kitul de supraviețuire pentru o gestionare optimă a acestora.

4. Sunt plantele importante și pentru sănătatea emoțională a copiilor?

Cu siguranță. Timpul petrecut de copii în contact cu natura, ,,debranșați” de la contextele suprastimulante ale vieții de zi cu zi, este deosebit de benefic pentru dezvoltarea lor armonioasă. Întrucât viața modernă nu facilitează neapărat o expunere regulată la ,,munți înalți și păduri seculare”, aducerea unor doze de natură în mediile în care copiii își petrec majoritatea timpului poate reprezenta un substitut acceptabil pentru perioadele active, în care contactul cu natura este limitat.

5. Ce specii de plante ar trebui să existe într-o sală de clasă a unei școli?

Nu sunt vreun specialist în acest domeniu, dar pot reproduce câteva recomandări din literatura de specialitate. În general, se preferă plante non-toxice, care să nu necesite condiții speciale pentru supraviețuire, care să se poată dezvolta în siguranță în încăperi cu lumină naturală limitată și care, eventual, să ofere copiilor oportunități educaționale (lecții legate de morfologia plantelor, dezvoltarea responsabilității prin îndatoriri de îngrijire a lor etc.).

Întrebarea dumneavoastră m-a dus cu gândul la perioada preșcolară, când, printre alte plante, educatoarea noastră adusese în clasă o crăciuniță. În acea iarnă anume, am refuzat să mai merg la grădiniță. Nu-mi amintesc de ce. Nimeni nu reușea să mă convingă să merg din nou. Până într-o seară, când mama mi-a spus: ,,A sunat doamna educatoare. A spus să mergi la grădi, că a înflorit Crăciunița. S-o vezi.” A doua zi eram la grădiniță.

6. Este adevărat că, dacă ai plante în birou, ai putea fi mai productiv și creativ?

Da, există corelații semnificative statistic între prezența verdelui natural în jurul nostru și o îmbunătățire a performanțelor cognitive. Un studiu întreprins de o echipă de cercetare a Universității din Exeter (Marea Britanie) în 2014 a arătat că productivitatea angajaților care au muncit în birouri decorate cu plante a crescut cu 15%, comparativ cu cea a grupului de control (angajați care au muncit în birouri fără plante).

În ceea ce privește creativitatea, este puțin probabil ca ea să se manifeste pe fondul unui nivel ridicat de stres, astfel că efectul calmant al contactului cu verdele natural poate înlătura o parte dintre factorii care o blochează.

7. Calitatea somnului se poate îmbunătăți dacă ținem plante în dormitor?

Da, calitatea somnului poate să crească prin amplasarea anumitor plante în camera în care se desfășoară somnul, cu mențiunea că este mai probabil ca o persoană care deja doarme bine, de obicei, să doarmă și mai bine în urma acestei modificări, decât ca un somn foarte problematic să se remedieze definitiv prin prezența plantelor. Cu toate acestea, aș spune că aerul împrospătat de plantele ambientale și efectul calmant al verdelui din mediu sunt de bun augur pentru somnul oricui.

8. Culorile florilor sunt relevante pentru starea de bine?

Până în prezent, nu avem suficiente dovezi științifice care să susțină o astfel de ipoteză. Deși cercetările arată că prezența unor flori colorate în ambient poate îmbunătăți starea indivizilor, nu au fost demonstrate conexiuni specifice între starea de bine și florile de o anumită culoare.

9. Dar parfumul florilor are vreo influență asupra noastră?

Mirosurile au un impact direct asupra sistemului nervos autonom. Sursele de miros neplăcut sunt, în general, asociate cu pericole biologice la adresa supraviețuirii, iar cele plăcute, cu resurse pentru supraviețuire (ex.: hrană viabilă, un mediu prietenos etc.). Ca urmare, da, mirosul plăcut al anumitor flori generează, în cazul majorității oamenilor, un răspuns psihologic și fiziologic de relaxare.

10. Ce specii de plante se găsesc, cel mai des, într-un cabinet psihologic?

De obicei, florile aduse de pacienți. Trecând de glumă, vă pot spune că un cabinet psihologic trebuie să asigure o experiență senzorială liniștitoare, care să permită gândurilor, emoțiilor și sentimentelor să iasă la suprafață, într-un mediu securizant. Astfel, veți găsi prin incintele noastre multe orhidei, bonsai, arbori de jad, flori ale Crăciunului și tot ce ni s-a mai părut nouă o idee bună atunci când ne-am deschis cabinetele. Ca idee de bază, preferăm, în general, plante cu frunze cât mai rotunde, ample și tindem să evităm plantele cu țepi sau frunze foarte ascuțite. Deși, personal, sunt un mare fan al cactușilor, țepii sunt asociați la nivel subconștient cu ostilitatea și ultimul lucru pe care ni-l dorim e să trezim răspunsuri defensive în beneficiarii serviciilor noastre. 

În concluzie, scoatem la înaintare tot ce e plăcut, liniștitor, frumos colorat și păstrăm plantele mai ,,războinice” pentru sufrageriile personale.