Cum a transformat grădinăritul viața familiei Dumitrescu: O poveste despre autonomie și alimentație sănătoasă

1. Astăzi sunteți un grădinar cu multă experiență, care îi inspiră și pe alții. Dar cum ați început să grădinăriți?

Aveți dreptate, chiar îmi place să împărtășesc povestea mea și să inspir cât mai mulți oameni să se conecteze cu natura prin grădinărit. Deși poate sună previzibil, totul a început în copilărie, când obișnuiam să petrec ore în grădina bunicilor mei din Moldova. Toate verile mi le petreceam acolo. Mirosul pământului, implicarea bunicilor în treburile grădinărești, mândria pe care o simțeau după o recoltă bună – acestea m-au fascinat. Îmi amintesc cu drag că îi ajutam să planteze răsadurile de legume, le udam, le îngrijeam etc. Însă, pe stil natural, așa cum era la vremea respectivă. 

Ca adult, chiar dacă, pentru o perioadă, m-am îndepărtat de viața la țară, pasiunea mea pentru grădinărit a rămas aceeași. Mi-a plăcut și să experimentez pe cont propriu, dar și să citesc și să învăț diverse practici de la alți grădinari din țară ori din străinătate.

Mă motivează și implicațiile pe care grădinăritul le are în ceea ce privește sănătatea. Munca fizică este excelentă pentru corp și relaxarea minții, iar legumele și fructele proaspete, cultivate în mod natural, sunt o adevărată comoară, de care eu nu vreau să mă lipsesc sau să îi privez pe copiii mei. 

2. Ce reacții ați primit din partea familiei atunci când ați decis să vă dedicați grădinăritului? A fost un drum ușor sau plin de provocări?

La început, unii membri ai familiei au fost sceptici. Mă întrebau frecvent ,,Cum vei câștiga bani din asta?" sau ,,Nu e mai bine să ai un job stabil?". Era, într-adevăr, o schimbare majoră de direcție în viață și grijile de această natură aveau justificare. Soția mea, care îmi împărtășește pasiunea pentru natură și alimentație sănătoasă, m-a încurajat să urmez acest drum și mi-a oferit tot sprijinul de care aveam nevoie, motiv pentru care îi sunt recunoscător.

Ușor nu a fost și nu este nici în prezent; am întâmpinat multe provocări de-a lungul timpului. Veniturile nu sunt stabile, ceea ce mi-a generat o oarecare anxietate. De asemenea, trecerea de la un job tradițional la o viață de grădinar independent necesită o mare flexibilitate, dar și organizare temeinică, mai ales atunci când veniturile nu sunt constante, ci diferă în funcție de sezon și de perioadele de recoltare. Însă, satisfacția muncii m-a motivat să depășesc orice obstacol; Faptul că știu că alimentele pe care le consumăm noi și clienții noștri sunt curate și pline de vitamine, îmi conferă un sentiment de împlinire.

3. Cum v-a schimbat grădinăritul perspectiva asupra hranei pe care o puneți pe masă? 

Grădinăritul mi-a schimbat radical perspectiva asupra hranei. Înainte de a avea copii, nu dădeam atât de mare importanță etichetelor alimentare. Însă, de când sunt tată, văd lucrurile diferit. Legumele și fructele proaspăt culese din grădina noastră au o aromă și un gust incomparabil mai bun decât al celor cumpărate din magazin. Grădinăritul m-a învățat să respect ciclurile naturale și să mă bucur de fiecare sezon. Am înțeles că anumite alimente sunt mai gustoase și mai nutritive atunci când sunt consumate în sezonul lor. Simplul act de consum a devenit o experiență mult mai bogată și conștientă pentru întreaga mea familie.

4. Ați reușit să reduceți dependența de supermarketuri? Cât de des mai faceți cumpărături pentru alimente?

Am reuşit să reducem cumpărăturile din supermarket pe zona de fructe şi legume. În sezon nu cumpărăm deloc, iar în extrasezon doar ceea ce e neapărat nevoie. Ne facem în casă suc de roșii, bulion, gemuri, zacuscă şi murături, astfel încât să nu fie nevoie să cumpărăm.

5. Ce rol joacă grădinăritul în viața de zi cu zi a familiei dvs.? A devenit o activitate de familie sau e mai mult o pasiune personală?

Astăzi, grădinăritul este parte din familia noastră. Inițial, a fost o pasiune personală, cu multe experimente (reușite sau nu), însă pe măsură ce copiii au crescut, am încercat să le transmit și lor plăcerea de a petrece timp în grădină.

Obișnuim să îi implicăm în toate etapele, de la pregătirea solului până la recoltare, însă nu ca pe o obligație. Ne văd pe noi, își arată interesul, iar apoi își oferă ajutorul. Sau nu. Important este ca atunci când grădinăresc, o fac cu bucurie, nu din obligație.

6. Ați avut parte de eșecuri sau reușite neașteptate în grădina dvs.? Ce lecții importante ați învățat din aceste experiențe?

Ca în orice domeniu, nu poți avea doar reușite. Eșecuri au fost multe, însă toate asumate. Din fiecare am încercat să învăț din greșeli, să înțeleg ce a stat la baza lor și să găsesc soluții pentru a le îndrepta și a obține rezultatele dorite. Grădinăritul este o activitate care depinde foarte mult de vreme. Și cum clima e într-o continuă schimbare în ultimii ani, am înțeles că acțiunile mele sunt limitate și că nu pot controla tot ceea ce se petrece în grădină. Am pierdut multe plante din cauza înghețurilor târzii, a secetei sau a unor boli neașteptate. Uneori, recoltele au fost mai mici decât mă așteptam din cauza dăunătorilor și a vremii capricioase. Însă, nimic nu m-a abătut de la drum și de la conceptul de a grădinărit organic, chiar dacă mulți consideră că este o muncă mult prea mare pentru rezultatele pe care le are.

7. Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ați întâmpinat practicând grădinăritul organic și cum ați reușit să le depășiți?

Dăunătorii sunt principala provocare. Apoi, clima şi lipsa apei. Aceste probleme nu pot fi depăşite simplu, pentru că neaplicând nicio soluţie chimică, sunt procese care se reglează în ani, prin apariţia prădătorilor (cum ar fi buburuzele); Mai menționez întărirea plantelor de la o generaţie la alta prin păstrarea semințelor şi, desigur, dezvoltarea sistemului de udare în toată grădina, inclusiv la pomi. Grădinăritul organic nu e uşor, de aceea sunt foarte puţini cei care îl adoptă. Pierderile suferite sunt greu de acceptat şi de gestionat, astfel încât să scoţi şi profit, ca producător. Sunt ani în care nu reuşeşti să acoperi nici măcar cheltuielile. Însă, punând în balanţă toate acestea versus sănătatea dobândită prin consumul de legume şi verdeţuri bio cu care îmi hrănesc familia, e clar că nu mă voi abate de la acest drum.

8. Există anumite metode sau tehnici de grădinărit organic pe care le-ați descoperit și pe care le considerați esențiale pentru succes?

Grădinăritul organic este o pasiune care implică continuu descoperirea de noi metode și tehnici. Iată câteva dintre cele pe care le consider importante și care mi-au adus cele mai bune rezultate:

• folosirea compostului, pe care mi-l fac singur în grădină; 
• plantarea asociată, care poate aduce beneficii reciproce, cum ar fi rezistență crescută la boli și dăunători, polenizare mai bună sau calități gustative superioare; 
• folosirea apei de ploaie (atunci când o avem);
• mulcirea. 

De asemenea, folosesc tehnica No-Dig (fără săpat), adăugând în fiecare an materie organică la suprafața solului înainte de plantare. Astfel, se creează un strat bogat în humus, care îmbunătățește aerarea solului, reține mai bine apa și oferă un mediu propice dezvoltării microorganismelor benefice.

9. Cum gestionați surplusul de roade din grădină?

Surplusul îl vindem. De 2 ani am obținut certificat de producător și avem o mulțime de clienți, în special familii cu copii mici, care au diferite reacții alergice la pesticidele ce se găsesc în legumele din magazine.

10. Cum a evoluat grădina dvs. de la începuturi până acum? Care sunt planurile de viitor pentru „Grădina lui Claudiu”?

Am pornit cu o grădină modestă și cu un solar de dimensiuni foarte mici, după care am achiziționat o bucată pe teren pe care am mai construit 3 solarii, fiecare mai mare decât precedentul. Am încercat să eficientizez udarea plantelor prin sisteme de irigații și de picurare și cultiv multe legume care nu se găsesc foarte des pe piață, cum ar fi muștarul, rapița comestibilă sau mangoldul.

În următorii ani îmi doresc să am putere de muncă pentru a reuși că întrețin întreaga grădină, astfel încât verdețurile, legumele și fructele mele să ajungă la cât mai multe familii care apreciază hrana sănătoasă, cu un gust ce amintește de copilărie.

11. Cum a impactat grădinăritul relațiile dvs. cu comunitatea? V-a ajutat să construiți legături mai strânse?

Din păcate, mulți grădinari încă nu sunt pregătiți să își asume pierderile pe care le implică un grădinărit organic. Așa că nu pot spune că am creat relații bazate pe acest principiu. Totuși, am o comunitate online pentru care sunt recunoscător și cu care împărtășesc experiențele mele. Apoi, clienții mei sunt oameni pe care îi stimez și cu care conectez la nivel profund.

12. Credeți că grădinăritul poate contribui la viitorul autonomiei alimentare în România?

Cu siguranță! Prin cultivarea propriilor legume și fructe, putem reduce dependența de importurile alimentare, ceea ce ne face mai puțin vulnerabili la fluctuațiile de prețuri și la crizele alimentare globale. De asemenea, cultivarea legumelor și fructelor la nivel local creează noi locuri de muncă. Trebuie doar să existe un sistem bine pus la punct, grădinarii să fie uniți, iar lanțurile de magazine să aibă deschiderea de a cumpăra de la noi. Până atunci, fiecare om poate demara o inițiativă personală, înființând o cultură - cât de mică.